Institutia Prefectului - judetul Calarasi

ECONOMIA

Industria
Industria judetului este orientata cu precadere pe activitati prelucratoare.

Ramurile cu pondere in industria judetului sunt: industria alimentara si a bauturilor, industria metalurgica, fabricarea articolelor de imbracaminte, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea hartiei si a produselor din hartie.
In ultima perioada s-a inregistrat o tendinta de crestere a productiei industriale, la nivelul judetului.

Agricultura
Baza agriculturii o reprezinta terenul agricol, in suprafata de 426,6 mii ha (2,9% din suprafata agricola a tarii) avand urmatoarea structura : 97,5% teren arabil ,1,3 % pasuni si fanete si 1,2 % vii si livezi.

Productia vegetala este orientata cu precadere spre cultura cerealelor boabe, a plantelor uleioase si a plantelor de nutret.

Productiile obtinute la grau, orz, porumb, floarea soarelui si soia, plaseaza judetul Calarasi in categoria judetelor mari producatoare ale tarii.

Dupa 1990, efectivele de animale au inregistrat un declin accentuat si constant.

Comert, servicii si turism
Dupa serviciile comerciale si sociale , agricultura se situeaza pe locul doi in ceea ce priveste contributia la crearea Produsului Intern Brut al judetului.

Riveranitatea judetului Calarasi la Dunare este in masura sa creeze o atractivitate turistica deosebita.

Punerea in valoare a Dunarii, cu ostroavele sale salbatice, cu flora si fauna deltaice, a lacurilor si baltilor populate cu peste, la care se adauga fondurile de vanatoare in padurile de foioase, toate ar echivala cu dezvoltarea unui sector de turism sportiv, intr-un cadru natural si ecologic inedit.

Judetul Calarasi dispune de 8 unitati de cazare turistica - constand, in 3 hoteluri, 2 moteluri si 3 pensiuni , cu o capacitate de 553 locuri (in anul 2007).In ultima perioada se poate constata o diminuare a indicelui de utilizare neta a capacitatii de cazare in functiune (26,2% in anul 2007 fata de 41,7% in 2006, respectiv 27,0% in 2005).

Tendinte (prioritati)

• Practicarea agriculturii ecologice;
• Accesarea de fonduri /programe de finantare ale Uniunii Europene;
• Dezvoltarea de parcuri industriale;
• Producerea de combustibil de natura bio-vegetala;
• Dezvoltarea unor industrii nepoluante;
• Cooperare economica transfrontaliera;
• Incurajarea cooperarii si parteneriatului intre firme;
• Incurajarea mediului de afaceri;
• Posibilitatea dezvoltarii sectorului IMM-urilor prin aplicarea de programe de finantare ;
• Aplicarea unor politici eficiente de protectie a concurentei, prin stabilirea unor reguli clare de functionare si supraveghere a monopolurilor, precum si de impiedicare a comportamentelor anticoncurentiale;
• Utilizarea instrumentelor datoriei publice (imprumuturi si obligatiuni municipale) ca surse atrase ale bugetelor locale;
• Investitii de tip green-field;
• Infiintarea si dezvoltarea unor societati comerciale care sa prelucreze produsele primare si secundare din agricultura (fabrici de ulei, conserve si semiconserve din fructe si legume) ;
• Dezvoltarea turismului.